Noutăți ·
Decizie CCR
05.10.2016
În ziua de 4 octombrie 2016, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.215¹ alin.(2) și (5) din Codul de procedură penală, care au următorul conținut:
"(2) În cursul urmăririi penale, controlul judiciar poate fi prelungit de către procuror, prin ordonanță, dacă se mențin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi care să justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire neputând să depășească 60 de zile.ʺ
ʺ (5) Împotriva ordonanței procurorului prin care, în condițiile prevăzute la alin. (2) și (3), s-a prelungit măsura controlului judiciar, inculpatul poate face plângere la judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond, dispozițiile art. 213 aplicându-se în mod corespunzător."
În urma deliberării :
Cu majoritate de voturi, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.2151 alin.(2) din Codul de procedură penală și a constatat că acestea sunt constituționale în măsura în care prelungirea măsurii preventive a controlului judiciar se face cu aplicarea prevederilor art.212 alin.(1) și alin.(3) teza întâi din Codul de procedură penală
Cu unanimitate de voturi, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.2151 alin.(5) din Codul de procedură penală și a constatat că acestea sunt constituționale în raport cu criticile formulate
În argumentarea soluției pronunțate, instanța constituțională a reținut că desfășurarea procedurii prelungirii măsurii preventive a controlului judiciar, prevăzută la art.2151 alin.(2) din Codul de procedură penală, fără citarea și audierea inculpatului, este de natură a-i încălca acestuia dreptul la apărare, drept fundamental prevăzut de art.24 din Constituție.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanțelor care au sesizat Curtea Constituțională.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.